Deplasarea terenului din România din ultimii cinci ani, observată din satelit

În aceste documente oferite de către firma Terrasigna, remarcăm faptul că anumite zone din staţiunea turistică Târgu-Ocna se scufundă cu 7-9 mm pe an. Aceste zone sunt la est de Muntele Măgura, în dreptul Gropii Burlacu şi Gura Slănicului (vedeţi zona roşie din cadrul hărţii).
Stau şi mă întreb:
- Câţi ani va dura până această zonă se va prăbuşi complet, datorită extracţiei sării din subsol....? Cine se va face vinovat...?
- Se vor prăbuşi şi investiţiile realizate în Parcul Măgura...? Nu s-a făcut studiu de fezabilitate pentru acest mega proiect...?
- Administraţia locală se tot laudă că vor realiza în cadrul zonei Lacului Burlacul, un super parc de agrement. Atunci cât de buni sunt inginerii să arunce nişte bani pe ceva ce se va surpa în timp...?
Mai multe citiţi în detaliile de mai jos şi urmând link-urile din articol.

O hartă realizată de compania Terrasigna pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de cinci ani dezvăluie o serie de zone din România care se scufundă cu câțiva centimetri pe an. Harta arată, cu acuratețe milimetrică, zonele stabile și instabile, fiind rezultatul prelucrării a peste 1500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1 în perioada 2015–2019.

Pentru a facilita citirea și interpretarea hărților, au fost folosite coduri de culoare graduale, de la roșu — ce marchează zone cu o scufundare/tasare însemnată, între 10 și 25 mm/an, prin verde — ce marchează zonele cu o variație de sub 2 mm/an, spre albastru - ce marchează zone cu o ridicare/umflare însemnată, de peste 10 mm/an.

Câteva zone bine delimitate din zona centrală a Bucureștiului se scufundă cu până la 1 cm pe an. Este vorba de clădiri din apropierea râului Colentina, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial. Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii ‘70-’80, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului.

„Din cauza poziției sale pe râul Dâmbovița și a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporește riscul unor deformări cauzate de cutremure”, a declarat Florin Șerban, directorul general Terrasigna.

Clujul are, la rândul său, câteva zone problematice. Cartierul Bună Ziua, în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidențiale, se deplasează cu pana la 12 mm/an. „De asemenea, zonele înclinate din apropierea străzii Republicii aluneca cu 6-8 mm/an”, a menționat directorul Terrasigna.

Centrala Nucleară de la Cernavodă, o infrastructură critică pentru țara noastră, este stabilă, conform informațiilor obținute prin procesarea imaginilor din satelit. La analiza datelor a apărut și o surpriză plăcută: „Studiul regiunii Cernavodă a relevat faptul că podul Anghel Saligny, mai vechi de 100 de ani, se dovedește în continuare solid și stabil”, a evidențiat Florin Șerban. În vecinătatea imediată a Dunării, precum și în orașul Cernavodă, există însă câteva zone în care pământul se tasează cu 3-6 mm/an.

Pe harta orașului Constanța, majoritar marcată în culoarea verde, se pot observa și zone problematice, în special în apropierea țărmului la Marea Neagră. „Un nou district rezidențial din partea de nord a esplanadei se tasează cu 5 mm/an. De asemenea, sunt vizibile câteva instabilități în unele zone industriale și în zona portului”, a menționat Florin Șerban, directorul general Terrasigna.

Aceste măsurători de precizie ale stabilității terenului au fost înregistrate din spațiu, de la o înălțime de peste 600 km. Informațiile brute au fost prelucrate de Terrasigna, o companie românească specializată în procesarea datelor satelitare.

„Sateliții Copernicus Sentinel-1 A/B trec o dată la șase zile peste aceeași zona de 150 km x 250 km și realizează imagini satelitare ale zonei respective, acoperind astfel întreaga Europă”, a explicat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor satelitare în cadrul Terrasigna. „Pentru a obține deplasarea terenului se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI).”

„Practic, senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafața terestră și, în funcție de reflexia sa pe așa-numitele ținte radar (care pot fi clădiri, stânci, diverse infrastructuri) și timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanța lor față de senzor. Mai departe, prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeași porțiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, am putut estima, în milimetri/an, deplasarea medie anuală.”

Cauzele instabilității terenului pot fi diverse, în funcție de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar și de ordin milimetric, este esențială în mai multe domenii. Lucrările de construcție de amploare au nevoie de studii ale mișcărilor de teren, pentru a evita greșeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane — cum ar fi tuneluri sau linii de metrou — trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere.

„Cele mai importante obiective de monitorizare ar fi zonele unde sunt elemente de infrastructură importante — autostrăzi, drumuri și poduri, printre altele. În cazul acestora, instabilitățile, fie ele tasări sau alunecări de teren, care nu sunt remediate la timp ar putea avea consecințe foarte serioase”, a precizat Delia Teleagă, Coordonatorul Departamentului Tehnic în cadrul Terrasigna.

Măsurătorile au fost realizate de Terrasigna pe o suprafață de aproximativ 250.000 km², ce acoperă toată suprafața României, părți din Bulgaria, Moldova și Ucraina. Pentru realizarea hărților de deplasare a terenului, au fost analizate peste 21 milioane de măsurători. Hărțile au o rezoluție de 10 m x10 m, ceea ce înseamnă că fiecare punct colorat din ilustrație reprezintă o suprafață de 100 de metri pătrați.

Evaluarea pe baza informațiilor din satelit a infrastructurii României este publicată într-o colecție de hărți ce poate fi descărcată gratuit de aici. (aici veţi găsi toate fotografiile la rezoluţie bună, inclusiv Târgu-Ocna) Lucrarea conține analize și imagini amănunțite cu toate orașele României cu o populație de peste 100.000 de locuitori, dar și studii ale unor puncte cheie pentru economie — cum ar fi regiunile miniere, zonele de extracție de petrol și gaze, zonele în pericol de alunecare etc.

Terrasigna este unul dintre puținii furnizori validați de Agenția Spațială Europeană pentru oferirea serviciilor de PSI. Acreditarea a fost primită în anul 2014, în cadrul unui proiect european dedicat încurajării dezvoltării serviciilor comerciale de prelucrare a datelor satelitare.

Pe lângă studiile mișcărilor de teren, agențiile locale, regionale sau naționale, precum și operatorii privați, pot folosi informațiile din satelit pentru o gamă foarte diversă de domenii: planificare urbană, monitorizarea suprafețelor împădurite și detectarea tăierilor ilegale, avertizare timpurie în caz de dezastre cum ar fi inundații, incendii forestiere, gestionarea cu precizie a terenurilor agricole și multe altele.

Rezultatele obținute de Terrasigna constituie o primă evaluare precisă a stabilității infrastructurilor din România obținută pe baza datelor Copernicus.

Imagini:

Harta deplasării terenului — România

Harta deplasării terenului — București

Harta deplasării terenului — Cluj

Harta deplasării terenului — Cernavodă

Credit imagini: Terrasigna

Linkuri utile:

Monitorizarea mișcărilor de teren din România (colecția completă de hărți)

Site-ul Terrasigna

Contact:

Mădălina Cocea

Content Swaver

Science Wave PR Agency

Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

0040741071720

https://science-wave.com/