1. Skip to Main Menu
  2. Skip to Content
  3. Skip to Footer

Târgu-Ocna - stațiune balneoclimaterică

Scris de  Administrator 12 Decembrie 2013 Publicat in Actualităţi
Voteaza articolul
(1 Voteaza)

Guvernul a emis, în cadrul ședinței de miercuri, modificarea Anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1016/2011 privind acordarea acestui statut. Prin Hotărârea nr. 37, care va fi publicat în Monitorul Oficial, a fost acordat statutul de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură. Printre acestea se află și stațiunea Târgu-Ocna.
Prin Hotărârea adoptată de Guvern se acordă statutul de stațiune balneară și balneoclimatică următoarelor localități și areale: Băile Felix, 1 Mai, Geoagiu Băi, Nicolina-Iași, Călimănești-Căciulata, Mangalia, Vatra Dornei, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Sângeorz Băi, Eforie, Năvodari, Covasna, Pucioasa-Dâmbovița, Băile Tușnad, Sovata, Slănic-Prahova, Ocna Sibiului, Buziaș, Băile Olănești, Moneasa, Bazna-Sibiu și Bizușa Băi, județul Sălaj.”.

Turismul balnear din Romania ar putea disparea daca nu se vor produce schimbari majore la nivelul infrastructurii statiunilor balneoclimaterice din tara noastra, au declarat oficialii Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT).

În România există oficial 11 staţiuni balneoclimatice, autorizate să ofere servicii medicale balneare şi de recuperare. Mai nou, această listă este completată cu alte nouă astfel de unităţi, după cum arată o nouă Hotărâre de Guvern, aflată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

   Printre „noile“ staţiuni se numără Slănic Moldova, municipiile Mangalia şi Vatra Dornei şi oraşele Sângeorz-Băi şi Pucioasa și stațiunea Târgu-Ocna, cunoscute deja pentru serviciile terapeutice oferite. Până acum, acestea nu deţineau un certificat care să ateste că sunt staţiuni balneare. Exact aici intervine noul act legislativ, care le acordă oficial statutul de staţiune balneară. „Toate staţiunile balneoclimatice au fost verificate din nou, iar factorii curatori au fost reevaluaţi. Deocamdată, lista cuprinde 20 de unităţi, însă mai sunt şi altele încă în proces de evaluare la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Bucureşti“, ne-a explicat dr. Vasile Cepoi, consilier guvernamental pe probleme de sănătate. La finalul procesului de evaluare, vor exista aproximativ 30 de unităţi balneare autorizate care dispun de factorii de cură.
   Avizul primit acum este doar prima etapă dintr-un amplu proces de reorganizare şi modernizare a asistenţei medicale balneare şi de recuperare din ţara noastră. Dr. Vasile Cepoi împreună cu alţi membri ai grupului de lucru interministerial pentru elaborarea Strategiei turismului de sănătate, înfiinţat la sfârşitul lunii aprilie 2013, lucrează în prezent la criteriile de autorizare a staţiunilor balneoclimaterice în funcţie de calitate Publicitate a serviciilor oferite prin infrastructură, dotări, personal medical specializat, condiţii de cazare. „Toate aceste staţiuni îndeplinesc condiţiile de bază şi anume factori de cură, bază de tratament şi condiţii de cazare. Acestea sunt, să spunem aşa, nişte condiţii grosiere şi din punctul meu de vedere niciuna nu îndeplineşte toate cerinţele moderne. Trebuie stabilit un standard specific turismului balnear, la care lucrăm deja“, a declarat dr. Vasile Cepoi, adăugând că aceste norme vor fi gata până la începutul lunii octombrie.
   Odată stabilite standardele, se va demara clasificarea staţiunilor şi acreditarea acestora în funcţie de îndeplinirea condiţiilor cerute. Consilierul premierului Victor Ponta ne-a oferit şi un exemplu. El spune că atunci când a vizitat oraşul Slănic Moldova, conducerea unităţii i-a adus la cunoştiinţă că oamenii merg acolo la tratament pentru apele minerale, însă nu are cine să le explice în ce cantităţi trebuie să consume apele respective. „Factorii de cură ne spun ce specialităţi medicale trebuie să existe în acea staţiune, iar faptul că nu există specialiştii în domeniile terapeutice indicate este un aspect care trebuie remediat“, susţine Vasile Cepoi. În prezent, personalul specializat din staţiunile balneare nu numai că este redus, dar este şi îmbătrânit.
   Care este scopul acestei strategii de reevaluare şi clasificare a staţiunilor balneare? Simplu: revitalizarea domeniului de asistenţă medicală balneară şi dezvoltarea turismului de sănătate din România. Ţara noastră ocupă o treime din factorii de cură din Europa şi are astfel un potenţial balnear şi de sănătate deosebit. „Înainte de 1989 ne aflam pe locul 18 în Europa la capitolul turism balnear, în timp ce acum nu mai existăm în niciun clasament. Trebuie să vedem ce anume ne-a scos din topuri şi trebuie să facem totul pentru a reveni în forţă“, spune dr. Vasile Cepoi. Într-adevăr, datele furnizate de Patronatul turismului balnear anul trecut arată că 100.000 de turişti străini vin la tratament în România, ceea ce înseamnă o cifră de trei ori mai mică decât înainte de 1989.
   Avem din plin ape minerale şi termale, saline, plaje, nămoluri şi mofete. Avem aproximativ 160 de localităţi cu resurse naturale cu proprietăţi terapeutice, din care 40 sunt de interes naţional. Cât timp aceste resurse nu sunt exploatate corespunzator, am putea spune că le avem degeaba. Rămâne de văzut dacă modificarea corespunzătoare a cadrului legislativ va aduce îmbunătăţiri şi în realitate.
"Cele mai multe statiuni balneoclimaterice din Romania s-au dezvoltat intr-o directie gresita care nu mai este adecvata cerintelor pietei. Oferta turistica trebuie diversificata sau turismul balnear romanesc va disparea", a declarat managerul OMT, Richard Batchelor, potrivit NewsIn. Reprezentantii Organizatiei Mondiale a Turismului au vizitat peste 120 de statiuni balneoclimaterice din tara, pentru a-i ajuta pe investitorii romani sa imbunatateasca evolutia turismului romanesc.
Acestia considera ca exista o dependenta foarte mare a turistilor romani de sindicatele si asociatiile patronale deoarece peste 80% dintre vizitatorii centrelor balneoclimaterice vin cu bilete de tratament si doar 20% vin sa se relaxeze. In schimb, pe plan mondial nu mai exista o cerinta puternica pentru tratamentele medicale. "Turistii de azi isi doresc mobilitate, relaxare si locuri pentru distractie. Noua tendinta este turismul de circuit", a adaugat Richard Batchelor.
Turismul romanesc trebuie sa se adapteze cerintelor europene pentru a putea patrunde pe pietele internationale. Doar 3% dintre turistii din Romania sunt veniti din alte tari deoarece "lumea nu ne cunoaste". Cu toate acestea potentialul turismului romanesc este foarte mare, aproximativ 250 de localitati avand resurse minerale. Un exemplu de urmat ar fi modelul statiunilor balneoclimaterice din celelate tari membre ale Uniunii Europene. Bulgaria, Cehia si Ungaria au dezvoltat oferta turistica dupa standardele europene, transformandu-si statiunile in adevarate centre de relaxare si infrumusetare pentru vizitatori.
Cele mai importante statiuni balneoclimaterice din Romania sunt Baile Herculane, Baile Felix, Baile Tusnad, Covasna, Sovata, Govora, Olanesti si Voineasa. Sperăm ca și Târgu-Ocna să intre la un nivel profesional în această competiție benefică tuturor. Cel mai bun să câștige.

 

Ultima modificare la Joi, 12 Decembrie 2013 14:16
Administrator

Administrator

Dedicat promovării Staţiunii turistice Târgu-Ocna.

Facebook: http://www.facebook.com/nometra

Website: www.nometra.ro
sus
Statistici Trafic