Ziua Internaţională a Fericirii a fost  sărbătorită pentru prima dată în 2013,  pe data de 20 martie. Decizia fost luată  în 2012  de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).ONU speră ca iniţiativa să încurajeze guvernele să ia în considerare starea de bine a cetăţenilor şi să nu îşi mai concentreze eforturile doar pe creşterea economică. Oamenii de ştiinţă susţin că fericirea depinde foarte mult de lucrurile mărunte din viaţa noastră. Psihologii afirmă că trebuie să zâmbim mai mult, să dormim nu mai puţin 6 ore şi 15 minute, să ne găsim un loc de muncă aproape de casă şi să facem câte ceva nou în fiecare zi. ”Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, arată Adunarea ONU în Rezoluţia adoptată prin consens. Documentul cere celor 193 de ţări membre să celebreze această zi ”în manieră potrivită, în special prin activităţi educative” şi să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor. Tot astăzi este şi eclipsa parţială de soare. O eclipsă parţială de Soare, în timpul căreia Luna va acoperi peste jumătate din discul astrului, poate fi observată şi din Bucureşti, vineri, între orele 10.48 şi 13.04, fiind un fenomen astronomic spectaculos, care are loc în contextul echinocţiului de primăvară.

"În cazul eclipsei din 20 martie, care, din întâmplare, este şi ziua echinocţiului, primul contact, momentul când începe să fie acoperit discul soarelui, este la 10.48, iar eclipsa se termină la 13.04. Dar maxima, adică atunci când este acoperirea mai mare, are loc în jur de ora 11.56", a explicat Magda Stavinschi.

"O eclipsă vizibilă din ţara noastră va avea loc la 1 iunie 2030, dar o eclipsă aproape totală de Soare vizibilă din Bucureşti va avea loc abia la 3 septembrie 2081", a spus Magda Stavinschi, precizând că o altă eclipsă totală de Soare va avea loc în anul 2236.

"Deci eclipsa de Soare este un eveniment pentru România destul de rar. Nicio şansă să observăm din Bucureşti sau din România o eclipsă totală de Soare foarte curând", a precizat cercetătoarea.

Unii oameni asociază fenomenul cu o "perioadă a terorii", în timp ce alţii privesc eclipsele solare ca pe o parte a ordinii naturale a lucrurilor, care merită să fie privită cu respect, sau ca pe o perioadă de reflectare şi reconciliere.

Multe culturi consideră că eclipsele - atât solare, cât şi lunare - se produc în perioade în care diverşi demoni şi animale "devorează" Soarele sau Luna.

"Vikingii au văzut în asta o pereche de lupi cereşti care vânau Soarele sau Luna", spune E.C. Krupp. Atunci când lupii prind unul dintre cele două corpuri cereşti se produce o eclipsă.

"În Vietnam, o broască mănâncă Luna sau Soarele", a adăugat acelaşi astronom, în timp ce reprezentanţii tribului Kwakiutl de pe coasta vestică a Canadei cred că gura raiului înghite Soarele sau Luna în timpul fiecărei eclipse.

De asemenea, cel mai vechi cuvânt pentru eclipsă din vocabularul chinezesc, "shih", înseamnă "a mânca".

Pentru a împiedica această "devorare" a astrului, oamenii din multe culturi fac zgomot, pentru a speria şi îndepărta demonul sau animalul în cauză, a explicat Nancy Maryboy, preşedintele Indigenous Education Institute din San Juan Island, un oraş din statul american Washington. În prezent, cercetătoarea americană colaborează cu specialiştii de la NASA pentru a populariza în rândul publicului larg credinţele de ordin astronomic ale străvechilor populaţii amerindiene.

El a spus că lucrurile sunt mai puternice, mult mai profunde atunci când există o eclipsă totală. "Când este parţială sunt şi efectele parţiale, mult mai reduse decât în cazul unei eclipse totale. În cazul persoanelor care suferă de depresie, starea se acutizează, pentru că e vorba de o slăbiciune generală a stării psihice şi a organismului persoanelor respective. Cu cât eşti mai expus şi ai vulnerabilităţi de genul acesta, se poate să fii mai afectat", a completat Dumitraşcu.

În acest context, psihologul Hanibal Dumitraşcu a afirmat că, pentru a diminua aceste efecte ale eclipsei parţiale de Soare, oamenii ar trebui să creadă mai puţin în reprezentările acestea colective conform cărora "eclipsa aduce cu ea războaie, cutremure, calamităţi de tip natural". "Este doar o poveste, o mitologie şi nu are de cele mai multe ori legătură cu realitatea, poate doar cu coincidenţele", a concluzionat acesta.

Pe de altă parte, psihoterapeutul Cristian Andrei a declarat, pentru MEDIAFAX, că eclipsa parţială de Soare simbolizează foarte bine fenomenul obscurantismului în sânul comunităţii. "Există partea luminoasă a Soarelui şi partea care este obturată şi care pare întunecoasă şi exact aşa este şi în societatea românească, există oameni luminaţi, care au cultură ştiinţifică şi care nu sunt foarte impresionaţi de o eclipsă, şi există oameni care nu sunt informaţi şi care nu au cultură suficientă şi încep să atribuie tot felul de puteri supranaturale acestui fenomen", a spus doctorul Cristian Andrei.

El a spus că "în societatea românească sunt foarte mulţi oameni care se plasează în partea aceasta întunecoasă a culturii şi ar putea spune că atotputernicul Soare are probleme şi că sursa vieţii pe Pământ suferă, când, de fapt, Soarele nu păţeşte nimic".

"Există şi mitul acesta al atotputernicului, românii fiind destul de înclinaţi să aibă dictatori, să aibă oameni care să-i impresioneze şi să-i abuzeze. Sunt foarte curioşi atunci când Soarele, dictatorul are un mic defect, o pată. Cam asta este preconcepţia în popoare semidezvoltate, cum este şi al nostru, poporul român, cu o cultură pe jumătate. Oamenilor nu li se poate întâmpla nimic, pentru că este doar un efect vizual, o suprapunere de obiecte care sunt la distanţă unul faţă de altul. Nici câmpul magnetic, nici radiaţia solară nu se modifică în timpul acesta. Este o incidenţă vizuală. Dacă am fi în altă parte a Globului, nici nu am vedea această eclipsă", a mai spus acesta.

„Fericirea poate avea diferite semnificaţii pentru oameni. Dar toţi putem cădea de acord asupra unui lucru: acela că fericirea înseamnă să lucrăm împreună la încheierea conflictelor, la eradicarea sărăciei şi a altor condiţii regretabile în care foarte mulţi dintre semenii noştri trăiesc”, este mesajul transmis de secretarul Naţiunilor Unite Ban Ki-moon, la prima Zi Internaţională a fericirii.

Ce putem face dacă vrem să fim fericiţi?

- Să luăm decizia de a fi fericiţi şi să facem ceva în acest sens, să nu rămânem în poziţia spectatorului imparţial.

-  Să depunem eforturi, să nu dăm înapoi în faţa oricărui lucru dificil; fericirea se cultivă şi se construieşte în timp, puţin câte puţin.

- Să savurăm toate formele de fericire: fericirea că trăim, că avem cele necesare traiului, că aparţinem unei familii, colectivităţi şi că putem face multe activităţi.

- Să nu ne lăsăm pradă mâhnirii, oferindu-ne mici momente de fericire şi detaşare, cât mai des posibil.

-  Să facem din fericire un scop, nu o obsesie.

-  Să” grădinărim” fericirea, pentru că ea presupune eforturi şi timp, fără să simţim dezamăgirea dacă ea nu apare imediat.

-  Să cultivăm o conştiinţa a fericirii, să ţinem ochii deschişi spre ea.

-  Să nu acceptăm nici o fericire care se câştigă în detrimentul celor mai mulţi.

-  Să fim optimişti, să presupunem în faţă incertitudinii că există o soluţie favorabilă şi să acţionăm pentru a o pune în practică.

Ziua dedicată ”fericirii mondiale” coincide cu Ziua internaţională a Francofoniei, sărbătorită anual în 20 martie prin diverse manifestări de promovare a limbii franceze. Pe data de 20 martie este marcat şi echinocţiul de primăvară.