Târgu-Ocna a fost gazda lansării unor cărţi importante în istoria comunităţii armene de pretutindeni. Istoria comunităţii armene din Botoşani scrisă de către Florin Egner şi Viorica Popa. La acest eveniment au participat I.P.C Arhimandrit Datev Agopian, ambasadorul Armeniei în România, domnul Hamlet Gasparian, deputatul armean Varujan Pambuccian ,preotul Ezras Bogdan Vicar eparhial, preoţii şi poeţi armeni de pretutindeni şi primarul Staţiunii turistice de interes naţional Ştefan Şilochi. Permanenţa şi persistenta nevoie de a emigra a poporului armean, curajul şi priceperea de a-şi smulge rădăcinile şi de a trăi în alt loc, considerându-l ca fiind al lor, se mai întâlneşte poate numai la poporul evreu. Începând cu anul 1045, când Constantin Monomahul a invadat Armenia şi din anul 1064, când perşii au cucerit capitala Ani, armenii au fost forţaţi să emigreze.

" Armenii moldoveni sunt descendenţi acelor grupuri de populaţie armeană care, pe parcursul timpurilor, pentru a-şi salva viaţa şi religia străbună, au fost obligaţi să-şi părăsească locurile natale, cu precădere regiunea capitalei Ani, şi să-şi caute scăparea din faţa urgiilor succesive practicate de către armatele invadatoare, perşii şi turcii selgiuacizi. În anul 1064 peste 40000 de familii din zona Ani au emigrat în Moldova. La fel s-a întâmplat şi la al doilea val migrator, la invazia hoardelor tătare din anul 1239" (Nicolae Gladovics, Istoria armenilor din Transilvania, 1996)

Atunci când au ajuns în Moldova ei s-au aşesat pe o linie favorabilă negoţului care cuprindea şi Botoşanii. Aşa cum au făcut în toate locurile unde se aşezau de obicei în popasurile caravanelor, armenii au întemeiat aici o colonie. Întemeierea coloniei era un lucru necesar. Chiar dacă armenii au inventat alimentele care rezistau în timp şi la căldură ( ghiudemul, sugiucul, jambonul şi slănina armenească ţinute la fum rece 2-3 săptămâni, grâul fiert cu miere de albine şi nuci, numit anuşabar, supa de hurut, un concentrat de zarzavaturi şi supă, fiert în lapte acru şi smântână, şinut la soare şi tăiat în cubuleţe) şi puteau astfel să facă călătorii lungi fără a fi necesare popasuri pentru a-şi prepara mâncarea proaspătă, ei aveau nevoie de colonii armene pe aceste drumuri comerciale pentru a se adăposti la intemperii majore, care făceau impracticabile drumurile drumurile, pentru a-şi odihni bolnavii şi femeile care trebuiau să nască.

Începuturile Şcolii armene din Botoşani, sec XIII - XVII.

Despre începuturile şcolii armene în Botoşani putem vorbi abia după venirea şi stabilirea unei comunităţi armene în oraş. Armenii au venit aici la începutul mileniului trecut, mult înainte de anul 1401, anul atestării documentare a oraşului Botoşani. Ţara lor de origine, Hayastan (Armenia de astăzi), era în acele timpuri un principal punct de trecere între orient şi occident, şi prosperitatea pe care a adus-o întotdeauna comerţul i-a determinat pe negustorii armeni să cutreiere lumea cu şarrabanele lor încărcate cu mărfuri. Popor creştin (din anul 301 Armenia a adoptat creştinismul drept religie de stat ), în emigrările lor armenii şi-au stabilit coloniile în locuri creştine, cum au fost Polonia sau viitoarea Moldova. Primii armeni veniţi în Moldova în urma migraţiilor din anii 1045 şi 1064, după ocupaţia selgiucidă, s-au aşezat şi în Botoşani, locaţie cunoscută de negustorii armeni, fiind aflată la intersecţia drumurilor comerciale ale vremii. Arborele genealogic al unei familii de armeni botoşăneni, Capri, care au deţinut moşia Văculeşti pe drumul comercial Hotin-Dorohoi-Botoşani, începe în anul 1211, anul stabilirii în Moldova. Un baron Capri este inmormântat lângă sacristia bisericii armene Sfânta Maria din Botoşani. După următoarele migraţii din Armenia spre Europa, cea de la cutremurul din 1313 şi cea din anul 1342, la a doua ocupaţie a Armeniei de către perşi, armenii sunt pomeniţi la Botoşani în anul 1348 de Haşdeu şi în 1352 ăn hristovul Domnului Ioan Sandu Sturza. Cele mai importante afluenţe ale armenilor în Botoşani sunt urmare a chemării acestora de domnitorul Moldovei: în anul 1418, aduşi de Alexandru cel Bun şi în anul 1475, după căderea oraşului Caffa sub turci, aduşi de Ştefan cel Mare. " Armenii din Moldova trebuie socotiţi între locuitorii cei mai vechi ai acestei tări, lucru care se adevereşte şi pentru Bucovina, Galiţia, Ungaria, Transilvania, Ţara Românească şi Rusia meridională. Ei au fost chemaţi de Domnii Moldovei, ca să se statornicească în ţara lor, să întemeieze târguri, li s-au asigurat mari privilegii, precum deplină autonomie comunală, jurisdicţie proprie, libertatea cultului, fără amestec din partea bisericii dominante a tării, şcoli proprii. Acest lucru are o importanţă mai mare cu atât mai mult cu cât ştim că nu existau deloc şcoli în aceste ţări" (Grigore Goilav, Armenii ca întemeitori de oraşe în partea de răsărit a Europei, 1909 )

Armenii au venit în Moldova la începutul mileniului trecut, dintr-o ţară care era un principal punct de negoţ între orient şi occident, Armenia a fost prima ţară creştină, care a adoptat creştinismul drept religie de stat din anul 301. Biserica armeană este recunoscută ca biserică ortodoxă (Biserica Veche Ortodoxă Orientală). Clerul armean nu a participat însă la sinodul ecumenic de la Calcedonia şi în anul 506 a refuzat să adopte hotărârea acestuia privind natura divină şi natura umană a lui Isus. Armenii cred că Hristos are o singură natură, divină şi umană, aceasta dovedind până la urmă identitatea doctrinară a religiilor armenilor în interiorul ortodoxiei.

Între secolele XI -XIV, după catastrofele legate de ocupaţiile străine ale Regatului Ani şi dispariţia Armeniei Ciliciene, mase compacte de populaţie armeană s-au risipit în lume, şirurile de caravane căutând ţărâmuri ospitaliere pentru aşezări. În emigrările lor, armenii şi-au stabilit cu uşurinţă colonii în locuri creştine. Primii armeni veniţi în Moldova (mult înainte de întemeierea principatului), în urma migraţiilor din anii 1045, la invazia Armeniei de trupele Bizanţului şi 1064, la ocupaţia capitalei Ani de selgiucizi, s-au aşezat şi în Botoşani, locaţie cunoscută de negustori.

Fotografii aveţi AICI .