1. Skip to Main Menu
  2. Skip to Content
  3. Skip to Footer
Centrul de tratament balnear Parc Măgura Târgu-Ocna

Centrul de tratament balnear Parc Măgura Târgu-Ocna

Baza balneară Parc Măgura Târgu-Ocna are 2 piscine dintre care una cu 2 cascade cervicale şi una cu adâncimea pentru copii, instalaţii şi echipamente de tratare a diverselor afecţiuni ale aparatului respirator şi locomotor...

Citeşte mai mult...
Mina Salina din staţiunea Târgu Ocna

Mina Salina din staţiunea Târgu Ocna

Mina Salina se află la peste 240 m adâncime, iar după un drum de 3,2 km ajungi într-un loc în care până şi Dumnezeu are acces, Biserica ortodoxă Sf. Varvara este unica în Europa fiind construită în întregime într-un mun... Citeşte mai mult...

Mânăstirea Măgura Ocnei

Mânăstirea Măgura Ocnei

Mânăstirea Măgura Ocnei - Schitul Măgura Ocnei este menţionat prima oară la 1665. Se pare că, pe la 1757, schitul devine metoc al Epitropiei generale a Casei Spitalelor Sf.Spiridon şi doar aşa se poate explica faptul că, în pomelnicul acestei sihăstri... Citeşte mai mult...

Biserica Sf.Nicolae

Biserica Sf.Nicolae

S-a crezut că este cea mai veche biserică din oraş, construită între anii 1568 – 1572, dată care nu este susţinută cu documente.

Citeşte mai mult...
Biserica

Biserica "Domnească" (Cuvioasa Parascheva)

Cea mai veche biserică de lemn, "Cuvioasa Paraschiva" , numită ulterior Biserica Domnească, a fost construită din bârne,  pe malul drept al Vâlcicăi, pentru şavgăi.

Citeşte mai mult...
Biserica Precista

Biserica Precista

La sfârşitul secolului al XVII-lea, în 1683 (după alte izvoare în 1662), vistierul Gheorghe Ursache, ridică Biserica Precista, în centrul târgului.

Citeşte mai mult...
Biserica Buna Vestire (Răducanu)

Biserica Buna Vestire (Răducanu)

În 1664, marele logofăt Nicolae Buhuş ridică pe malul stâng al Trotuşului o frumoasă biserică de plan triconic, cu turlă pe naos şi cu turnul-clopotniţă pe pridvorul vestic.

Citeşte mai mult...
Localităţile trotuşene la superlativ

Localităţile trotuşene la superlativ

Când am citit această minunată enciclopedie - Valea Trotuşului -  nu ne venea să credem câtă valoare istorică se află... Citeşte mai mult...

Zona Viişoarei

Zona Viişoarei

Pe dealul Docmana (în N satului) s-a descoperit o aşezare din cuprinsul căreia s-au adunat fragmente ceramice aparţinând perioadei Bronzului mijlociu, perioadei Hallstatt şi perioadei târzii a epocii Latene.

Citeşte mai mult...
Zona arheologică Podei

Zona arheologică Podei

Zona arheologică de la Podei ce se află situată pe terasa superioară cam la 90 m în partea dreaptă a râului Trotuş, spre cartierul Tiseşti, cu drum de acces imediat după biserica de lemn Sf. Gheorghe, mărginită la V, E şi N de pante foarte abrupte ce pot fi folosite c... Citeşte mai mult...

  • Centrul de tratament balnear Parc Măgura Târgu-Ocna

    Centrul de tratament balnear Parc Măgura Târgu-Ocna

  • Mina Salina din staţiunea Târgu Ocna

    Mina Salina din staţiunea Târgu Ocna

  • Mânăstirea Măgura Ocnei

    Mânăstirea Măgura Ocnei

  • Biserica Sf.Nicolae

    Biserica Sf.Nicolae

  • Biserica

    Biserica "Domnească" (Cuvioasa Parascheva)

  • Biserica Precista

    Biserica Precista

  • Biserica Buna Vestire (Răducanu)

    Biserica Buna Vestire (Răducanu)

  • Localităţile trotuşene la superlativ

    Localităţile trotuşene la superlativ

  • Zona Viişoarei

    Zona Viişoarei

  • Zona arheologică Podei

    Zona arheologică Podei

Previous
Următor

Staţiunea Târgu-Ocna îşi omagiază eroii căzuţi la datorie

Scris de  Administrator 14 Mai 2010 Publicat in Actualităţi
Voteaza articolul
(0 voturi)

Cu această ocazie au avut loc mai multe manifestări în preajma monumentelor care îi simbolizează şi îi comemorează pe cei care au căzut la datorie pentru reîntregirea teritorială.

     O vorbă din popor spune că ”cine nu-şi preţuieşte eroii, nu se preţuieşte pe sine”. Ieri ,13 mai 2010, s-au ţinut slujbe de comemorare, s-au intonat cântece istorice, s-a recitat şi s-au ţinut momente de reculegere în cinstea celor care s-au jertfit pentru ţară. În staţiunea Târgu-Ocna, evenimentul a început la ora 13.00, când au fost primite oficialităţile la Monumentul Eroilor, din faţa Casei de Cultură . A fost intonat Imnul Naţional al României,  au fost depuse jerbe de flori şi a defilat garda de onoare.

     Pierderile de vieţi omeneşti din anii primei conflagraţii mondiale, nemaiîntâlnite până atunci, au fost enorme. România a pierdut aproape un milion de militari şi civili. De aceea, pentru supravieţuitori s-a impus ca o datorie morală comemorarea, în fiecare an, a celor care au pierit pe câmpurile de luptă. La nivel de naţiuni, acest lucru s-a materializat prin Tratatul de la Versailles. Acest document, semnat de fostele ţări eligerante, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum si a operelor comemorative de razboi dedicate acestora.Concretizarea prevederilor actului de la Versailles s-a făcut prin apariţia Decretului-lege nr. 1693/4 mai 1920 - care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Inaltarii Domnului Iisus Hristos - Romania devenind cu acest prilej primul stat care i-a asimilat pe eroii straini celor nationali. Astfel, aceasta data a fost decretata sarbatoare nationala a poporului roman, iar un rol important l-a avut Societatea "Mormintele Eroilor Cazuti in Razboi" (infiintata in 1919) si transformata ulterior, in 1927, in Societatea "Cultul Eroilor".Conjuncturile istorice au facut insa ca situatia sa se schimbe. Prin Decretul nr. 71/1948, din ratiuni politice lesne de inteles, Ziua Eroilor a fost stabilita pe data de 9 mai, abrogandu-se astfel toate prevederile anterioare. Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor si operelor comemorative a mentinut reglementarea care prevedea ca data de 9 mai sa fie considerata Ziua Eroilor, sarbatorindu-se in acelasi timp Ziua "Independentei de Stat a Romaniei si a Victoriei asupra Fascismului".Incepand cu 1990, conducerea Ministerului Apararii Nationale a declansat o ampla actiune reparatorie de reintroducere in armata a valoroaselor traditii militare romanesti. Tot din acest an, Ziua Eroilor nu s-a mai sarbatorit la 9 mai, ci de Ziua Inaltarii Domnului.In anul 1995 a fost adoptata Legea nr. 48 privind proclamarea Zilei Eroilor, iar prin Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor si operelor comemorative de razboi se realizeaza o mai ampla cuprindere a tuturor manifestarilor si preocuparilor specifice promovarii cultului eroilor la romani. Articolul 39 al acestei legi prevede, asa cum era si firesc, sarbatorirea Zilei Eroilor cu prilejul Zilei Inaltarii DomnuluiIisus Hristos.

Mormântul Ostaşului Necunoscut
     Dupa Primul Razboi Mondial, Romania a fost printre primele state, care, urmand exemplul Frantei, a decis sa inalte un monument dedicat memoriei celor care s-au jertfit pe campul de lupta. Astfel, conform Tratatului de la Versailles in care se stabilea responsabilitatea fiecarei tari de a respecta mormintele eroilor de razboi, Romania a fost primul stat care i-a asimilat pe eroii straini celor nationali, asa cum se arata in "Memoriul adresat Guvernului roman de catre Societatea Mormintelor Eroilor", al carei presedinte era Mitropolitul Primat Miron Cristea.In semn de vesnica cinstire, in anul 1923, conducerea statului roman a decis ca simbolul sacrificiului celor multi, cazuti pentru reintregirea patriei, sa fie evocat de osemintele unuia dintre ostasii anonimi de la Marasesti, Marasti, Oituz, Tg.-Ocna, Jiu, Prahova, Bucuresti, Dobrogea, Ardeal si Basarabia. Deshumarea si ridicarea acestor ramasite pamantesti a fost urmata de asezarea lor in zece sicrie de stejar, captusite cu tabla de zinc si depuse in Biserica "Adormirea Maicii Domnului" de la Marasesti, in ziua de 13 mai 1923.
      Alegerea sicriului cu osemintele Ostasului Necunoscut a apartinut elevului Amilcar C. Sandulescu (de la Liceul Militar "Dimitrie A. Sturdza", premiant si orfan de razboi) care, in fata celui de-al patrulea sicriu, a ingenuncheat si a rostit cuvintele legendare: "Acesta este tatal meu". Dupa desemnarea Eroului Necunoscut, celelalte noua sicrie au fost duse, la loc de aleasa cinstire, in Cimitirul Eroilor din Marasesti si ingropate cu onoruri militare in ziua de 14 mai 1923.A doua zi, sicriul cu Eroul Necunoscut, impodobit cu panza tricolora, a fost purtat pe brate de catre o garda de ofiteri, cavaleri ai ordinului militar "Mihai Viteazul", si depus pe vagonul-platforma al unui tren special, cu destinatia Bucuresti, unde a ajuns in aceeasi zi, la orele dupa-amiezii. In Gara de Nord era asteptat de oficiali ai statului si personalitati politice si militare, iar Regele Ferdinand, imbracat in uniforma de general a Regimentului de Escorta Regala, a trecut in revista compania de onoare. Apoi sicriul a fost depus pe un catafalc drapat cu steagul si insemnele Romaniei, iar dupa oficierea serviciului religios si onorurile militare, a fost asezat pe un afet de tun, tras de opt cai si transportat astfel in cadrul unui lung cortegiu pana la Biserica "Mihai Voda". Aici, sicriul a ramas pe toata durata zilei de 16 mai, pentru ca publicul bucurestean sa poata veni in pelerinaj.In ziua de 17 mai 1923, in prezenta familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare si a unui numeros public, in Parcul Carol a avut loc ceremonia reinhumarii Eroului Necunoscut. S-a oficiat serviciul divin, iar la miezul zilei sirena Arsenalului Armatei si clopotele bisericilor vesteau coborarea in lacasul de veci a Ostasului Necunoscut. Timp de doua minute, orice activitate publica a fost intrerupta. Mormantul Eroului Necunoscut era in fapt o simpla cripta, acoperita cu o lespede de piatra decorata cu sculpturi florale. Pe lespede s-a incrustat urmatorul epitaf: „Aici doarme fericit intru Domnul Ostasul Necunoscut, savarsit din viata in jertfa pentru unitatea neamului romanesc. Pe oasele lui odihneste pamantul Romaniei intregite. 1916-1919".

     Ansamblul funerar a fost executat in 1927 dupa planurile sculptorului Emil Willy Becker. Tot atunci, prin grija Asociatiei Cultul Patriei, s-a aprins o candela, a carei flacara ardea zi si noapte. Ulterior, la 28 octombrie 1934, langa mormant a fost ridicata si sfintita o cruce.

      In timpul regimului comunist, in noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a fost demontat si stramutat, in mare taina, la Mausoleul din Marasesti. Abia dupa 1989, la insistentele Ministerului Apararii Nationale, ale Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi si ale unor partide politice, guvernul roman a aprobat readucerea in Capitala a sicriului cu osemintele Ostasului Necunoscut.
 
Ultima modificare la Marţi, 27 Noiembrie 2012 13:33
Administrator

Administrator

Dedicat promovării Staţiunii turistice Târgu-Ocna.

Facebook: http://www.facebook.com/nometra

Website: www.nometra.ro
sus

Nu pierde

Un istoric ce îşi merită locul în galeria personalităţilor staţiunii - Prof. Ştefan Pelin

Un istoric ce îşi merită locul în galeria personalităţilor staţiunii - Prof. Ştefan Pelin În cadrul unei şedinte festive a Consiliului Local Târgu-Ocna, primarul oraşului Ştefan Şilochi i-a acordat diploma şi placheta cu titlul de “Cetăţean...

Read more ...

Lansare de carte-"File de istorie", general (rez.) Vasile Apostol

Lansare de carte- Generalul Dr. Vasile Apostol s-a născut la 7 octombrie 1948, în comuna Bârsăneşti, judeţul Bacău.

Read more ...

Prof. Corneliu Stoica-un istoric pentru Staţiunea Târgu-Ocna

Prof. Corneliu Stoica-un istoric pentru Staţiunea Târgu-Ocna Pentru un profesor deosebit şi un istoric excepţional îi urez un călduros LA MULŢI ANI pentru aniversarea zilei de naştere sărbătorită pe 18 septembri...

Read more ...

Un inginer ce a contribuit la realizarea multor contrucţii în Târgu-Ocna - Elie Radu

Un inginer ce a contribuit la realizarea multor contrucţii în Târgu-Ocna - Elie Radu Elie Radu a văzut lumina zilei într-o epocă de mari prefaceri pentru Moldova, la 20 aprilie 1853, la Botoşani.

Read more ...

Interviu cu Prof. Corneliu Stoica

Interviu cu Prof. Corneliu Stoica INTERVIU - CORNELIU STOICA - TARGU OCNA "Optiunea mea a fost de-a face lucruri mari intr-o zona mai mica, provincia".

Read more ...

Statistici Trafic