Prin intermediul nostru, vă facem şi pe dumneavoastră părtaşi la comemorarea celor 600 de ani de atestare documentară a frumoasei noastre staţiunii de interes naţional, Târgu-Ocna. Deosebitele momente încărcate de emoţie, dialogurile dintre invitaţi au făcut ca această mare reuniune să prindă viaţă tocmai în negura timpurilor trecute…unde, cu ani în urmă, se duceau lupte pe aceste meleaguri sfinte.

La această aniversare am avut onoarea de a avea lângă noi pe:

-Primarul staţiunii Târgu-Ocna, doamna Floarea Ivanof

-Viceprimarul staţiunii, domnul Nuţu Costache

-Prof. Vilica Munteanu (dir. Arhivelor Naţionale Bacău)

-Prof. dr. Ioan Mitrea - (arheolog şi istoric) , Bacău

-Conf. dr. Ioan Dănilă - (Univ. V.Alecsandri Bacău)

-Publicistul Cornel Galben – Bacău

-Prof. Aurel Stanciu - artist plastic Bacău

-Prof. Dan Sandu – Berzunţi

-Moderator prof. Corneliu Stoica…

şi alte personalităţi şi consilieri locali.

Amintirea acestor clipe va rămâne imprimată pe imaginile video şi fotografiile făcute mai jos. Vă mulţumim că aţi fost alături de noi. Sperăm să ne mai întâlnim şi la aniversarea celor 700 de ani…de atestare documentară a minunatei noastre staţiunii de interes naţional Târgu-Ocna.

Expresie a unei îndelungate şi zbuciumate istorii, oraşul Târgu-Ocna, care a împlinit anul acesta 600 de ani de la prima atestare documentară (15 martie 1410), a fost oraş martir în Primul război mondial, când sângeroasele lupte de la Coşna şi Cireşoaia (iulie-august 1917) au transformat mare parte a oraşului în ruine.

Oraşul conservă 7 monumente comemorative închinate eroilor căzuţi în Războiul de Independenţă, Primul Război Mondial şi în cel de Al Doilea Război Mondial, o troiţă dedicată deţinuţilor politici anticomunişti morţi în închisoare şi alte 7 monumente (plăci, machete) legate de economia şi învăţământul local.

Monumentele de pe Coşna (ale sergentului Constantin Muşat şi ale vânătorilor de munte), Cireşoaia, Măgura, cimitirele de la Poieni şi de la Biserica „ Sf. Nicolae” sunt mărturia recunoştinţei generaţiilor care au urmat faţă de jertfele celor 14.000 de ostaşi români căzuţi în vara lui 1917 pentru apărarea patriei.

Începând din 1919 s-a creat o tradiţie locală de comemorare a eroilor în fiecare an, la „Înălţare”  şi pe 7 august. Oficialităţi, profesori, elevi, locuitori mergeau la Poieni, Cireşoaia sau Coşna şi depuneau coroane de flori la mormintele celor căzuţi. Mulţi ani, de-a rândul, au fost prezenţi şi foşti combatanţi din timpul războiului, care au luptat pe aceste meleaguri. Veneau la Târgu-Ocna companii de onoare din Regimentul 27 Infanterie Bacău şi Batalionul 2 Vânători de munte din Braşov. Împreună cu fanfarele militare, pentru a omagia pe ostaşii acestor unităţi militare care au înscris pagini de legendă în cursul marilor bătălii din anul 1917.

Aceste tradiţii s-au păstrat până prin anul 1935, fiind relatate după Al Doilea Război Mondial, în timpul regimului comunist, dar fără a mai avea amploarea şi aceeaşi încărcătură emoţională.

După 1989, oficialităţile locale, sprijinite de Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor”, preşedinte colonel ® Ioan Petrescu şi Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război”, filiala Târgu-Ocna, au încercat să reînvie tradiţia interbelică.

Pe 9 mai (Ziua “Independenţei „,”Victoriei” şi „Europei”, la „Înălţare” de „Ziua Eroilor”, pe 1 noiembrie de „Ziua Vânătorilor de munte”, se organizează ample manifestări comemorative (slujbe religioase, cuvântări, paradă militară) prin care sunt cinstiţi eroii acestor luni de foc a anilor 1916-1917 „ sortiţi să lupte şi să moară pentru salvarea patriei”.

Prof. Stoica Corneliu, Târgu-Ocna, Eroism şi tradiţie în revista Bacăul eroic , nr.1, Anul I, pag. 24