Ptolemeu,un astronom si geograf de origine greacă, care a trăit în secolul II e.n. in Alexandria (Egipt),este autorul unui îndreptar geografic în opt volume si al unui atlas al lumii cunoscute în vremea lui. În această lucrare monumentală sunt calculate localizarile a circa 8000 de localităti ale lumii antice.

Ptolemeu a folosit un vast material documentar, izvorul său de bază fiind harta geografului grec Marianus din Tyr, care, la rândul său, se pare câ a studiat comentariile geografice si harta generalului roman M. Vepsanius Agrippa, întocmită prin anii 26-23 î.e.n., din ordinul lui Augustus.

Printre davele înscrise în Îndreptarul lui Ptolemeu, se aflau Petrodava (Piatra Neamt), Utidava (Târgu-Ocna), Ziridava (Pecica), Comidava (Rîsnov), Ramidava (Drajna de Sus, Prahova), Argidava (Popesti), iar pe malul stâng aI Siretulut, se întindeau Zargidava (Brad, jud. Bacău), Tamasidava (Răcătău, jud. Bacau), Piroboridava (Poiana-Nicoresti. jud. Galati).

CINE SUNTEM NOI ?

Zona geografică în care se află astăzi România, a fost în urmă cu peste 10.000 de ani, vatra lumii, locul unde a început cu adevărat civilizaţia umană.

Acest adevăr este destul de greu de digerat pentru celelalte mari naţiuni, printre care şi cu aspiraţii inalte la titlul de popor ales.

În zona Olteniei se înregistrează cea mai veche locuire în bordeie din lume(18,000 ani inainte de Christos), cea mai veche activitate de minerit, cel mai vechi târnacop de miner descoperit vre-o dată, cea mai veche activitate metalurgică a aramei din lume (8,000 ani înainte de Christos), cea mai veche scriere din lume (tăbliţele de la Tărtăria, judeţul Alba 5-6.000 înainte de Christos).

Tot aici s-a inventat arcul, au aparut primele furnale din Europa, şi tot de aici au plecat şi s-au format celelalte popoare indo-europene şi nu numai cum ar fi: iranienii, carienii, italicii, frygienii, sciţii, cimmerienii, triburile iberice, bascii, sarmaţii, elenii(ahei şi dorieni), fenicienii..etc.

Traco-dacii reprezintă cea mai veche şi mai înaltă cultură de pe Pământ, anterioară civilizaţiei Sumeriene, şi totodată cea mai numeroasă (180 – 200 de triburi). Ei puteau fi găsiţi în întreaga Europă (Balcani, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania, Cehoslovacia, Polonia, Italia, Franţa, Spania, Turcia europeana, Asia Mica, Africa..chiar şi Burii din Africa de Sud sunt tot un neam Dac, din care făcea parte însuşi Burebista.

Scrisul şi odată cu el istoria, au apărut mai întâi în spaţiul tracic şi abia mai târziu in spaţiul greco-roman, dus probabil acolo tot de triburile care au migrat de aici. Traco-dacii au avut cea mai veche agricultură din Europa, (neolitic) si printre cele mai vechi din lume.

La vremea lor erau singurul popor din lume care foloseau cercul la dispozitivele de măsurare a timpului.Începând cu anul 1995, dupa studii îndelungate, însă intenţionat ţinute la subsol, o serie de savanţi americani de prestigiu au ajuns la concluzia că Potopul descris în Biblie a avut loc pe malul vestic al Marii Negre, unde locuia o populaţie neaşteptat de dezvoltată, (oare cine?).

De altfel Olimpul, legendarul munte din mitologia greacă (ULIMP- Lumină sau Splendoare, în limba traco-dacă), nu era altceva decât muntele Bucegi pe care nu întâmplător dăinuie al doilea Sfinx de pe Pământ.

Istoricul Homer spunea că numai tracii ştiau să lupte călare şi cu arcul începând cu mileniul cinci înainte de Christos.

Traco-dacii se remarcau printr-o corectitudine desăvârşită, toate convenţiile fiind încheiate verbal şi apoi păstrate cu sfinţenie. Lipsa de acasă era semnalată printr-un băţ lăsat la poartă, fiind mai mult decât suficient.

Traco-dacii erau singura civilizaţie din lume care nu a folosit sclavagismul sub nici o formă a sa.În jurul anului 1400 Î.C, se construieşte în Tracia nord-Dunăreană, cea dintâi şcoală cu local de sine stătător de pe Terra, numită Androniconul, unde preoţii Zamolxieni predau toate disciplinele universitare începând cu teologia (cultul Zeului Soare şi al celor 12 constelaţii).

Confom mărturiilor rămase posterităţii ale lui Platon şi Socrate, însuşi Pitagora şi-a completat studiile la şcoala Zamolxiană, şi tot ei afirmau că în acea vreme în Dacia existau cei mai de seamă medici ai timpului.
Istoricul Herodot, îi considera pe Cimerieni originari de pe versantul Nord-Estic al Carpaţilor,(Moldova de astăzi).

Apoi o parte din ei s-au deplasat spre Sud, în Anatolia, unde au fost cunoscuţi ca Cimiry. Migraţi ulterior către Italia, Spania, Anglia şi Irlanda au fost cunoscuţi sub denumirea de celţi.Zona Nord -Dunăreană (România de astăzi), a fost considerată din vechime drept un paradis terestru.

Un teren bogat în aproape toate bogăţiile pământului, cu terenuri agricole(Grânarul Europei de mai târziu), păşuni întinse, toate formele de relief, un incredibil sistem hidrografic natural, o zona bine apărată contra majorităţii dezastrelor naturale…etc. Ca un miracol unic al istoriei, locuitorii acestei zone n-au putut fi alungaţi din vatra strămoşească şi nici deznaţionalizaţi.

Românii păstrează în continuare limba, portul, obiceiurile, tradiţiile strămoşilor de acum 7.000 de ani.

Analizele minuţioase de sânge, demonstrează un alt miracol : în ciuda numeroaselor invazii, inclusiv mult distorsionata ocupaţie romană, ne-am păstrat puritatea genetică, specifică strămoşilor noştri.

Cetatea dacica Utidava

Cetatea dacica Utidava este situata pe dreapta raului Trotus, la 500 m sud-est de orasul Targu Ocna. Se identifica cu asezarea mentionata de Ptolemeu in celebra sa lucrare, "Geographia".

A fost denumita de localnici "Titelca din Poiana Chichidaului". Datand din secolele I i.Hr. - I d.Hr., s-a constituit ca un tip de cetatuie getica.

Sapaturile efectuate au dus la descoperirea unor locuinte si gropi pentru provizii, iar materialul arheologic recoltat a fost unul bogat: unelte de fier, ceramica lucrata manual sau la roata, figurine din lut ars, margele din pasta de sticla etc.

Cetatea dacica Utidava este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Moldova, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Pe teritoriul orasului statiune Tirgu Ocna au fost descoperite, de-a lungul timpului, o serie de materiale arheologice, de la locuinte si gropi pentru provizii, pina la unelte de fier, ceramica lucrata manual sau la roata, figurine din lut ars, margele din pasta de sticla, ceea ce demonstreaza, potrivit istoricilor, ca pe aceste locuri (zona de sud-est a localitatii) a fost identificata cetatea geto-dacica Utidava. Denumita de localnici Titelca din Poiana Chichilau, cetatuia a fost datata in ultima perioada a epocii fierului, perioada ce coincide cu domniile lui Burebista si Decebal, fiind mentionata pentru prima oara de Ptolemeu in celebra sa lucrare Geographia. Despre importanta acestor descoperiri, cit si despre necesitatea continuarii si extinderii cercetarilor arheologice in zona orasului Tirgu Ocna, ne-a vorbit prof.drd. Alin Radu, muzeograf la Muzeul de Istorie al orasului Tirgu Ocna: Primele informatii cu carcater arheologic despre zona orasului Tirgu Ocna, au aparute inca din 1913, cind istoricul si arheologul bacauan Vasile Parvan, mentiona existenta unor materiale de locuire in asezarile din apropiere, de la Bratesti si Birsanesti. In urma lucrarilor agricole efectuate in anul 1925, la punctul numit Podei-Tirgu Ocna, s-au descoperit o serie de materiale arheologice care ulterior, au fost atribuite Culturii Cucuteni, de catre arheologul Marton Roska. Piesele adunate aici, au constituit baza de formare a actualului muzeu, in anul 1928. Alti cercetatori, precum Constantin Matasa, Stefan Cucos, Dan Monah, au reusit sa identifice la Podei-Tg.Ocna, o succesiune de locuinte atribuite mai multor epoci istorice: Eneolitic, Epoca Bronzului, Hallstatt, Epoca clasica geto-dacica. Din lipsa fondurilor, de-a lungul vremii, nu s-au mai putut cerceta decit citeva sute de metri patrati, iar lucrarile agricole, au cauzat distrugerea unei importante parti a materialului arheologic existent la acea data. La o distanta de circa 1,5 km de situl de la Podei, se afla un promontoriu, denumit Titelca. Aici, in anul 1956, s-a identificat de catre Alexandru Vulpe, Anton Nitu si Mihai Zamosteanu, antica cetate Utidava, ce fusese construita in timpul lui Burebista si distrusa complet in timpul cuceririi romane din anul 102-103. Resturi de cultura materiala au fost descoperite si la Piriul Boghii, dealul Titila (comuna Pirgaresti), cu extindere spre platoul Poienita, dar din pacate, datorita exploatarii materialului de constructie, distrugerea sitului arheologic de la Piriul Boghii-Titila este continua si necesita urgente sapaturi de salvare. Potrivit studiilor intreprinse pina in prezent, existenta numeroaselor descoperiri arheologice din regiunea orasului Tirgu Ocna, cit si a celor de la Onesti, demonstreaza existenta unei locuiri continue in zona, iar viitoarele cercetari arheologice vor putea aduce mai multe informatii in acest sens.

O stațiune cu un potențial turistic excepțional.

Bibliografie:

- Augustin Deac – Istoria Adevărului Istoric
- P.L.Tonciulescu – Ramania, paradisul regăsit
- Nicolae Densuşianu – Dacia Preistorică , Vol.1, 2, 3, 4, 5
- Cornel Bârsan – Revanşa Daciei

Surse: Basarabia literara md. si  Harta Comorii

Sursa web: Cer si pamant romanesc