Staţiunea Târgu-Ocna îşi omagiază eroii căzuţi la datorie

Scris de  Administrator 14 Mai 2010 Publicat in Actualităţi
Voteaza articolul
(0 voturi)

Cu această ocazie au avut loc mai multe manifestări în preajma monumentelor care îi simbolizează şi îi comemorează pe cei care au căzut la datorie pentru reîntregirea teritorială.

     O vorbă din popor spune că ”cine nu-şi preţuieşte eroii, nu se preţuieşte pe sine”. Ieri ,13 mai 2010, s-au ţinut slujbe de comemorare, s-au intonat cântece istorice, s-a recitat şi s-au ţinut momente de reculegere în cinstea celor care s-au jertfit pentru ţară. În staţiunea Târgu-Ocna, evenimentul a început la ora 13.00, când au fost primite oficialităţile la Monumentul Eroilor, din faţa Casei de Cultură . A fost intonat Imnul Naţional al României,  au fost depuse jerbe de flori şi a defilat garda de onoare.

     Pierderile de vieţi omeneşti din anii primei conflagraţii mondiale, nemaiîntâlnite până atunci, au fost enorme. România a pierdut aproape un milion de militari şi civili. De aceea, pentru supravieţuitori s-a impus ca o datorie morală comemorarea, în fiecare an, a celor care au pierit pe câmpurile de luptă. La nivel de naţiuni, acest lucru s-a materializat prin Tratatul de la Versailles. Acest document, semnat de fostele ţări eligerante, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum si a operelor comemorative de razboi dedicate acestora.Concretizarea prevederilor actului de la Versailles s-a făcut prin apariţia Decretului-lege nr. 1693/4 mai 1920 - care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Inaltarii Domnului Iisus Hristos - Romania devenind cu acest prilej primul stat care i-a asimilat pe eroii straini celor nationali. Astfel, aceasta data a fost decretata sarbatoare nationala a poporului roman, iar un rol important l-a avut Societatea "Mormintele Eroilor Cazuti in Razboi" (infiintata in 1919) si transformata ulterior, in 1927, in Societatea "Cultul Eroilor".Conjuncturile istorice au facut insa ca situatia sa se schimbe. Prin Decretul nr. 71/1948, din ratiuni politice lesne de inteles, Ziua Eroilor a fost stabilita pe data de 9 mai, abrogandu-se astfel toate prevederile anterioare. Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor si operelor comemorative a mentinut reglementarea care prevedea ca data de 9 mai sa fie considerata Ziua Eroilor, sarbatorindu-se in acelasi timp Ziua "Independentei de Stat a Romaniei si a Victoriei asupra Fascismului".Incepand cu 1990, conducerea Ministerului Apararii Nationale a declansat o ampla actiune reparatorie de reintroducere in armata a valoroaselor traditii militare romanesti. Tot din acest an, Ziua Eroilor nu s-a mai sarbatorit la 9 mai, ci de Ziua Inaltarii Domnului.In anul 1995 a fost adoptata Legea nr. 48 privind proclamarea Zilei Eroilor, iar prin Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor si operelor comemorative de razboi se realizeaza o mai ampla cuprindere a tuturor manifestarilor si preocuparilor specifice promovarii cultului eroilor la romani. Articolul 39 al acestei legi prevede, asa cum era si firesc, sarbatorirea Zilei Eroilor cu prilejul Zilei Inaltarii DomnuluiIisus Hristos.

Mormântul Ostaşului Necunoscut
     Dupa Primul Razboi Mondial, Romania a fost printre primele state, care, urmand exemplul Frantei, a decis sa inalte un monument dedicat memoriei celor care s-au jertfit pe campul de lupta. Astfel, conform Tratatului de la Versailles in care se stabilea responsabilitatea fiecarei tari de a respecta mormintele eroilor de razboi, Romania a fost primul stat care i-a asimilat pe eroii straini celor nationali, asa cum se arata in "Memoriul adresat Guvernului roman de catre Societatea Mormintelor Eroilor", al carei presedinte era Mitropolitul Primat Miron Cristea.In semn de vesnica cinstire, in anul 1923, conducerea statului roman a decis ca simbolul sacrificiului celor multi, cazuti pentru reintregirea patriei, sa fie evocat de osemintele unuia dintre ostasii anonimi de la Marasesti, Marasti, Oituz, Tg.-Ocna, Jiu, Prahova, Bucuresti, Dobrogea, Ardeal si Basarabia. Deshumarea si ridicarea acestor ramasite pamantesti a fost urmata de asezarea lor in zece sicrie de stejar, captusite cu tabla de zinc si depuse in Biserica "Adormirea Maicii Domnului" de la Marasesti, in ziua de 13 mai 1923.
      Alegerea sicriului cu osemintele Ostasului Necunoscut a apartinut elevului Amilcar C. Sandulescu (de la Liceul Militar "Dimitrie A. Sturdza", premiant si orfan de razboi) care, in fata celui de-al patrulea sicriu, a ingenuncheat si a rostit cuvintele legendare: "Acesta este tatal meu". Dupa desemnarea Eroului Necunoscut, celelalte noua sicrie au fost duse, la loc de aleasa cinstire, in Cimitirul Eroilor din Marasesti si ingropate cu onoruri militare in ziua de 14 mai 1923.A doua zi, sicriul cu Eroul Necunoscut, impodobit cu panza tricolora, a fost purtat pe brate de catre o garda de ofiteri, cavaleri ai ordinului militar "Mihai Viteazul", si depus pe vagonul-platforma al unui tren special, cu destinatia Bucuresti, unde a ajuns in aceeasi zi, la orele dupa-amiezii. In Gara de Nord era asteptat de oficiali ai statului si personalitati politice si militare, iar Regele Ferdinand, imbracat in uniforma de general a Regimentului de Escorta Regala, a trecut in revista compania de onoare. Apoi sicriul a fost depus pe un catafalc drapat cu steagul si insemnele Romaniei, iar dupa oficierea serviciului religios si onorurile militare, a fost asezat pe un afet de tun, tras de opt cai si transportat astfel in cadrul unui lung cortegiu pana la Biserica "Mihai Voda". Aici, sicriul a ramas pe toata durata zilei de 16 mai, pentru ca publicul bucurestean sa poata veni in pelerinaj.In ziua de 17 mai 1923, in prezenta familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare si a unui numeros public, in Parcul Carol a avut loc ceremonia reinhumarii Eroului Necunoscut. S-a oficiat serviciul divin, iar la miezul zilei sirena Arsenalului Armatei si clopotele bisericilor vesteau coborarea in lacasul de veci a Ostasului Necunoscut. Timp de doua minute, orice activitate publica a fost intrerupta. Mormantul Eroului Necunoscut era in fapt o simpla cripta, acoperita cu o lespede de piatra decorata cu sculpturi florale. Pe lespede s-a incrustat urmatorul epitaf: „Aici doarme fericit intru Domnul Ostasul Necunoscut, savarsit din viata in jertfa pentru unitatea neamului romanesc. Pe oasele lui odihneste pamantul Romaniei intregite. 1916-1919".

     Ansamblul funerar a fost executat in 1927 dupa planurile sculptorului Emil Willy Becker. Tot atunci, prin grija Asociatiei Cultul Patriei, s-a aprins o candela, a carei flacara ardea zi si noapte. Ulterior, la 28 octombrie 1934, langa mormant a fost ridicata si sfintita o cruce.

      In timpul regimului comunist, in noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a fost demontat si stramutat, in mare taina, la Mausoleul din Marasesti. Abia dupa 1989, la insistentele Ministerului Apararii Nationale, ale Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi si ale unor partide politice, guvernul roman a aprobat readucerea in Capitala a sicriului cu osemintele Ostasului Necunoscut.
 
Ultima modificare la Marţi, 27 Noiembrie 2012 13:33
Administrator

Administrator

Dedicat promovării Staţiunii turistice Târgu-Ocna.

Facebook: http://www.facebook.com/nometra

Website: www.nometra.ro

Ultimele articole scrise de Administrator

Articole asemanatoare (dupa cuvinte)

sus