1. Skip to Main Menu
  2. Skip to Content
  3. Skip to Footer

Anunt publicitar 01

Casa de vanzare in Targu Ocna.
Suprafata: 100 mp locuibili si curte de 500 mp.
Plus 1500 mp (se poate vinde si pe parcele)
Locatia: Str. Poet Ion Gramada, nr.19 (aproape de Piscina cu apa sarata de langa Mina Salina)
Telefon de contact: 0737049318 sau 0734166754

Pentru că istoria se scrie în fapte, iar trecerea anilor contorizează asta... 105 ani.

Scris de  Administrator 23 Ianuarie 2015 Publicat in Actualităţi
Voteaza articolul
(1 Voteaza)

În vara anului 1910, adică în urmă cu 105 ani, în orașul Târgu-Ocna începeau lucrările de construcție la unul dintre cele mai frumoase și mai impozante edificii din România, având destinația de palat administrativ, adică de primărie; în anul 2012 s-au sărbătorit 100 de ani de la inaugurarea acestui autentic monument de arhitectură, realizat în cel mai pur stil neoromânesc, unul ce se va impune ca stil național, specific românesc.

Petre Antonescu (1873-1965), autorul acestei bijuterii din piatră, a fost arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice şi academician român, disciploul marelui nume al arhitecturii românești, lui Ion Mincu. Printre zecile de lucrări reprezentative se numără clădirea Primăriei Municipiului Bucureşti (1906-1910), Palatele administrative din Tîrgu Jiu (1900), Botoşani (1906) şi Craiova (1912-1913), Palatul Facultăţii de Drept din Bucureşti, Cazinoul din Sinaia, palatele de Justiţie din Buzău şi Brăila, palatul Creţulescu, Banca de investiţii din Bucureşti, Şcoala Română din Roma, ş.a.

Palatul Administrativ al oraşului staţiunea Târgu-Ocna (1910-1912) poartă amprenta caracteristicilor arhitecturale ale lui Petre Antonescu. Clădire armonios proporţionată, cu etaj şi foişor, cu faţada placată cu gresie de Cireşoaia, cu brâu de piatră în formă de frânghie, elemente specifice stilului neoromânesc.

Cât timp administrarea localităţii Târgu Ocna a revenit Cămării Ocnelor, sediul administrativ s-a aflat în clădirea cămărăşiei. Clădirea impozantă ridicată de Alexandru Vilara, antreprenorul ocnelor între anii 1838-1852, era situată pe strada Cămării, nu departe de strada Tudor Vladimirescu de astăzi.
Eforia nu a avut o clădire proprie până în 1852, când se construieşte una pe un teren donat de domnitorul Grigore Al. Ghica şi care se găsea pe actualul amplasament al Primăriei. Clădirea avea 5 camere şi 2 holuri şi a existat până la începutul secolului trecut când a fost demolată. Mult timp primăria oraşului a funcţionat în acelaşi local cu şcoala publică şi poliţia (din 1852). După 1900, primăria s-a mutat în casa fostului primar Gheorghe Borisov, de pe strada Căpitan Buşilă. Spaţiul s-a dovedit insuficient pentru cerinţele tot mai mari ale primăriei.

Iniţiativa construirii unui nou local de primăriei a revenit doctorului Scarlat Gheorghiu, care în timpul primului său mandat de primar reuşise să inagureze noul spital din Târgu Ocna. Pentru noua clădire a primăriei s-au realizat două planuri, în 1907, din care unul, întocmit de arhitectul Petre Antonescu (1873-1965), a fost aprobat de către Consiliul Tehnic Superior din Bucureşti. Primarul Mihai Pastia, în 1907, mai comandă un al treilea plan, tot arhitectului Petre Antonescu, dar devizul construcţiei se ridica la suma de 95.000 lei. A fost acceptat de către Consiliul Comunal şi Dr. Scarlat Gheorghiu, aflat în al doilea mandat de primar, primul plan realizat de arhitectul Petre Antonescu şi care costa doar 80.000 de lei.

Palatul Administrativ Targu Ocna-foto Daniel Necula 1Pentru construirea noului local de primărie s-au organizat mai multe licitaţii. Prima licitaţie a avut loc pe 25 aprilie 1907 şi a fost adjudecată de italianul Domenico Petruzi, dar nu a fost aprobată. Au mai urmat alte două licitaţii, în 18 februarie şi 18 martie 1909, făcând-o publică prin Monitorul Oficial nr. 55/1910 şi ziarul Viitorul (nr. 913 din 7 iunie 1910, p.3). La licitaţia din 7 iulie 1910, ora 10, ţinută în localul primăriei (Casa Borisov) au fost prezentate 5 oferte de către: Giuseppe Baroli din Bacău şi A. Fondianer din Piatra Neamt, ing. A. Puklichy din Bucureşti, ing. Lazăr Lăzărescu din Bârlad, arhitectul S. Vasilescu din Bucureşti şi antreprenorul Joseph Linde din Bârlad. Au câştigat antreprenorii Giuseppe Baroli şi A. Fondianer, care au oferit un preţ cu 8,75% mai mic decât devizul lucrării. În şedinţa Consiliului Comunal din 9 iulie 1910, membrii Comisiei de aprobare a licitaţiunilor îi declară câştigători pe cei doi antreprenori.

Rezultatele licitaţiei din 7 iulie 1910 sunt expediate de priamrul Scarlat Gherghiu perfectului judeţului Bacău, cu rugămintea de a interveni pentru aprobarea începerii lucrării. Cu multă energie, primarul Scarlat Gheorghiu pregăteşte demararea lucrărilor la noul local de primărie. Solicită ministrului Lucrărilor Publice, prin adresa nr. 1354 din 12 iulie 1910, detaşarea picherului Petrache Teodoriu din Târgu Trotuş, pe perioada 15 octombrie 1910-15 octombrie 1911, pentru a supraveghea executarea lucrărilor. O altă adresă, din 19 iulie 1910, este trimisă şi primarului comunei rurale Târgu Trotuş.

Pe 19 iulie 1910 se semnează de către primarul Dr. Scarlat Gheorghiu şi secretarul C. Şindrilă, pe de o parte, şi antreprenorii Giuseppe Baroli şi A. Fondianer, pe de altă parte, contractul privind construcţia noului local al primăriei oraşului Târgu Ocna.

Prin adresa din 20 iulie 1910, primarul Scarlat Gheorghiu făcea cunoscut celor doi antreprenori, Giuseppe Baroli şi A. Fondianer, că Petru Popescu, arhitectul oraşului este delegat ca inginer diriginte pentru construirea localului de primărie, iar picherul Petrache Teodoriu, de la Serviciul de poduri şi şosele, este detaşat cu supravegherea construirii acestui local. Va solicita, la începutul lunii august, directorului Serviciului de studii şi construvţii un caiet de sarcini pentru controlul lucrărilor care vor începe. Pe 30 iulie 1910, s-au trasat limitele pe teren a viitoarelor fundaţii. Noul local urma să fie construit pe un loc situat între Cazarma pompierilor şi Şcoala Nr.1 de băieţi, la intersecţia străzilor Grigore Ghika şi Codreanu. Faţada principală urma să fie paralelă cu strada Grigore Ghika, spre piaţa Primăriei. Unele modificări s-au făcut la recomandarea Serviciului Tehnic Superior şi priveau casa scărilor şi spaţiul destiant poliţiei.

La cererea pompierilor a fost construit şi foişorul. Prin contract, clădirea primăriei trebuia predată beneficiarului pe 1 iulie 1912. În 1912 s-a modificat planul camerei şi cupolei „foişorului”. E. Wolff din Bucureşti a propus, tot în acest an, încălzirea centrală cu aburi de mică presiune. Aici, ca şi în cazul altor clădiri reprezentative din oraş, au lucrat renumiţi meşteri pietrari italieni ca: Basetti, Casanino, Zamboni, Bortolozzi, Vidizoni ş.a. Palatul Administrativ (în perioada interbelică era denumit Palatul Comunal) este o clădire masivă, construită din cărămidă şi piatră, în stil ecletic şi cu unele influenţe ale arhitecturii tradiţionale româneşti, formată din parter, etaj şi un turn, cuprinzând 20 de încăperi (din care, două săli de festivităţi), 5 holuri, un mezanin şi „foişorul de foc”. În 1913 se face recepţia Palatului Administrativ şi se finalizează construirea bordurii şi a gardului împrejmuitor, iar în 1926 se va introduce iluminatul electric. Câteva decenii, la parterul clădirii, au funcţionat Poliţia şi Judecătoria de pace, iar la etaj, Primăria, Starea Civilă, Casieria şi medicul oraşului.

În cei 100 de ani care au trecut de la inagurarea acestui frumos palat administrativ, s-au efectuat în mai multe rânduri reparaţii la clădire. Prima reparaţie majoră a avut loc în 1918, ca urmare a bombardamentelor din 1917, care au afectat clădirea, personalul primăriei fiind evacuat timp de un an în satul Viişoara. Alte lucrări de modificare şi reparaţii se fac în 1937, când a fost înlocuit acoperişul clădirii. Nu s-a mai respectat planul iniţial, acoperişul fiind refăcut cu ţiglă şi în patru ape. Nu ştim dacă au survenit modificări şi la interior. Reparaţiile au costat 150.443 de lei. În 1955, în perioada când clădirea a fost sediul Sfatului Popular, au fost făcute modificări în interiorul clădirii în intenţia de a avea o sală de şedinţe mai spaţioasă. Astfel a dispărut vechea cameră a primarului, care avea acces la balconul primăriei. În 1978 survin alte mici modificări în interiorul clădirii. Ele au vizat mai mult panotarea pereţilor casei scărilor, a sălii mici de şedinţă, capitonarea unor uşi, zugravirea încăperilor.

După 2002, se intervine, mai ales, la exteriorul clădirii. Se înlocuiesc ţiglele acoperişului, se revopseşte parte din faţadă, iar în ultimii doi ani veche stolerir de lemn este înlocuită cu termopane.
La un secol de la inagurarea sa, clădirea Primăriei oraşului Târgu Ocna poartă amprenta caracteristicilor arhitecturale ale marelui arhitect Petre Antonescu (1873-1965). Clădire armonios proporţionată, cu etaj şi foişor, cu faţada placată cu gresie de Cireşoaia, cu un brâu de piatră în formă de frânghie, elemente specifice stilului neo-românesc. Şi astăzi, Primăria oraşului Târgu Ocna rămâne, alături de clădirea Prefecturii judeţului Bacău, cea mai valoroasă clădire administrativă din punct de vedere arhitectural din judeţ. Valoarea şi frumuseţea acestui monument de arhitectură trebuie întregite cu realizările instituţiei administraţiei locale pe care o găzduieşte timp de un secol (cu excepţia introducerii, fragmentul prezentat face parte din lucrarea istoricului târguocnean Corneliu Stoica, intitulată ,,Centenar – Palatul administrativ – Clădirea primăriei oraşului Târgu-Ocna – 1912 – 2012”).

Sursa: Bacau Expres

Foto: Daniel Necula

Administrator

Administrator

Dedicat promovării Staţiunii turistice Târgu-Ocna.

Facebook: http://www.facebook.com/nometra

Website: www.nometra.ro
sus


LIKE on facebook


Mediatori în Târgu-Ocna

Negotiation220

  • Banner